| 1 |
|
| sens si valoare |
|
|
|
|
|
|
| Filozofiile au sens si valoare numai daca le intelegem ca o modalitate de simtire. Orice filozofie nu este decit expresia unui mod anumit de simtire apriorica si conditionata tocmai de acel sistem psihic pe care creatorul ei il poarta in sine. (VI. Desnica) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 2 |
|
| filozofie dialectica |
|
|
|
|
|
|
| Pentru filozofia dialectica nu exista nimic definit.., absolut, sacru; la toate si in toate ea dezvaluie caracterul trecator; in fata ei nu exista nimic altceva de-cit procesul neintrerupt de aparitie si disparitie, de ridicare continua de la inferior la superior. Ea insasi nu este altceva decit oglindirea acestui proces in creierul care gindeste .. . |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| |
| 3 |
|
| filozofie moderna |
|
|
|
|
|
|
| Marea problema fundamentala a oricarei filozofii, si indeosebi a filozofiei moderne, este problema raportului dintre gindire si existenta. (Fr. Engels) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 4 |
|
| filozofie |
|
|
|
|
|
|
| Nu amuti lumea cu filozofia ta, ci arata la ce fapte ai ajuns, dupa ce ai pus-o in practica. (Epictet) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 5 |
|
| placere filozofica |
|
|
|
|
|
|
| In toate celelalte indeletniciri, roadele vin abia dupa ce acestea au fost cu greutate culese; in filozofie insa cunoasterea este insotita de placere; caci multumirea nu vine numai dupa ce s-a inteles o doctrina, ci intelegerea si multumirea sint simultane. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 6 |
|
| sclavul filozofiei |
|
|
|
|
|
|
| Trebuie sa te faci sclavul filozofiei ca sa ai parte de adevarata libertate. (Epicur) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 7 |
|
| doctrina filozofica |
|
|
|
|
|
|
| Orice doctrina filozofica este rezultatul, pe de o parte, al starii de spirit a unei generatii, pe de alta parte, al starii ei pasionale; ea rezuma, mai mult sau mai putin bine, pe de o parte, ceea ce stie, pe de alta parte, ceea ce doreste. (E. Faguet) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 8 |
|
| nevoie filozofica |
|
|
|
|
|
|
| Una este o filozofie care isi datoreaza existenta numai nevoii filozofice... cu totul altceva este o filozofie care corespunde unei nevoi a omenirii; una este o filozofie care apartine istoriei filozofiei si numai indirect sta in legatura cu istoria omenirii si cu totul altceva este o filozofie care este de-a dreptul istoria omenirii' (L. Feuerbach) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 9 |
|
| valoare morala |
|
|
|
|
|
|
| Filozofia pentru care cineva opteaza, atirna de valoarea lui morala; cum e omul, asa e filozofia lui… |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 10 |
|
| procedeele filozofiei |
|
|
|
|
|
|
| Sarcina filozofiei este ca, printr-un procedeu particular al ei, sa infatiseze natura adevarata a lucrurilor si legatura intima intre ele. (J. G. Fichte) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 11 |
|
| conceptie despre lume si viata |
|
|
|
|
|
|
| Orice filozofie e o conceptie despre lume si despre viata; se pare insa ca nu oricj conceptie despre lume si viata e cu necesitate o filozofie. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 12 |
|
| obiectul filozofiei |
|
|
|
|
|
|
| Obiectul filozofiei e generalitatea in dat: universalitatea e patosul filozofic, iar potentarea universalului e metoda filozofica ... Filozofia nu se ocupa de anumite spatii sau numere (matematica), de anumite corpuri anorganice (astronomie, fizica, chimic), de sufletele determinate (psihologia individuala, colectiva) si tot asa mai departe; ci de spatiu si numar in genere, de corp si suflet in genere etc. ... |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 13 |
|
| stiinte speciale si filozofie |
|
|
|
|
|
|
| Intre stiintele speciale si filozofie nu fiinteaza nici asperitati de neinlaturat, nici o „intelegere diplomatica" nutrita de o mutuala neincredere... Filozofia nu priveste obiectul stiintelor speciale ca o expropriere prin uzurpare a domeniului ei. In raporturile dintre ele au disparut regretul, invidia sau gelozia.. . |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 14 |
|
| filozofie pura |
|
|
|
|
|
|
| Filozofia nu mai e nici pura debitoare sau parazitul, nici pura creditoare sau nutritoarea stiintelor speciale ... |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 15 |
|
| latura conservatoare a filozofiei |
|
|
|
|
|
|
| Filozofia are, ce-i drept, si o latura conservatoare; ea recunoaste ca fiecare treapta de dezvoltare a cunoasterii si a societatii este justificata pentru epoca si imprejurarile respective, dar atit si nimic mai mult... |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
